Arhisoft | Calitatea se masoara prin satisfactie
Calitatea se măsoară prin satisfacție

Noutăţi

e-Learning – Curentul inovator la îndemâna oricui

În prezent, majoritatea companiilor din Europa și S.U.A utilizează 70% din aplicațiile globale de e-learning. Se estimează că veniturile pentru platformele de e-Learning vor ajunge la 51,5 miliarde de dolari, până la sfârșitul anului 2016. În acest moment, aproximativ 78% dintre organizații utilizează un Learning Management System (LMS) – Sistem de management al învățării. În România, această metodă a început să fie adoptată și de entitățile din domeniul public, ceea ce confirmă faptul că prejudecățile privind lumea virtuală și dificultatea în accesarea acesteia au fost înlăturate.
Sistemul de management al învățării este o platformă software ce pune accent pe gestionarea procesului de învățare al utilizatorilor, monitorizarea progresului acestora și livrarea de cursuri online, prin intermediul unui conținut provenit din surse diferite. Aceste sisteme devin din ce în ce mai complexe, în funcție de obiectivele și cerințele pe care și le propun utilizatorii lor. Unele dintre acestea au dat naștere, în 2016, la o serie de curente importante:
- Mobile Learning sau mLearning
- Gamification
- Training-uri bazate pe componenta video
- Învățare axată pe competențe

Prin aplicațiile mLearning (mobile learning) se obține mult mai facil accesul angajaților la resurse de training, prin orice tip de dispozitiv, la orice oră și din orice locație. Se estimează că industria de mobile learning va ajunge la peste 37 de miliarde de dolari până în 2020.
Procedeul de învățare prin joc, utilizat încă din clasele primare cu scopul de a acumula cunoștințe mult mai ușor și plăcut a evoluat la stadiul de soft, creându-se astfel Gamification, prin care angajații se pot relaxa la locul de muncă și acumula cunoștințe în același timp. Se promovează în acest mod o modalitate de practicare a noțiunilor și abilităților specifice necesare la serviciu.
O practică care câștigă din ce în ce mai multă importanță în înțelegerea noțiunilor esențiale pentru locul de muncă, prin modalitatea ușoară de parcurgere a informației este componenta video. Din acest motiv, aproape 98% dintre organizații aleg să includă clipuri video în cadrul strategiilor de învățare digitală pe care le implementează.
Cea mai bună metodă de e-learning, și cea mai apreciată, este învățarea axată pe competențe. Acest trend este foarte bine-primit atât de către angajați, precum și de către angajatori, deoarece el oferă oportunitatea de evaluare și auto-evaluare, de a determina seturile de abilități, precum și abilitățile necesare pentru avansarea în carieră și promovarea la locul de muncă. Astfel, el reprezintă o sursă de motivare și generează o valoare mai mare pentru companie, în contextul în care utilizatorii au un grad mai mare de angajament în moduele de tranining și în dezvoltarea unor abilități care să le demonstreze evoluția și întrunirea calităților cerute.
Pe cât de avantajos și de apreciat este, Sistemul de management al învățării are și anumite lacune în procesul de utilizare, respectiv funcționalități limitate, dificultate în încorporarea în cadrul curriculei universitare, în cazul folosirii de către organizațiile de învățământ, lipsa unei soluții all – in – one, care să integreze toate funcționalitățile necesare instruirii corecte a utilizatorilor.

25.11.2016


 

Evaluarea Sistemului de Control Intern Managerial în scopul realizării misiunilor de Audit Public Intern

Controlul intern este un proces implementat de consiliul de administrație, conducere și alți membrii ai personalului unei entități, care își propune să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea următoarelor obiective: eficacitatea și eficiența funcționării, fiabilitatea informațiilor financiare, respectarea legilor și regulamentelor”.
Controlul intern organizat la nivelul entității este în responsabilitatea conducerii şi reprezintă ansamblul măsurilor întreprinse de conducere și implementate de întregul personal cu privire la structura organizatorică, procedurile, instrumentele și tehnicile aplicate, în scopul atingerii obiectivelor.
Cunoașterea sistemului de control intern și realizarea unei corecte evaluării a riscurilor specifice permite auditorului intern să identifice activitățile/acțiunile vulnerabile, în cadrul cărora oricând se pot produce disfuncții și să stabilească măsuri adecvate în vederea eliminării acestora.
Evaluarea de către auditul intern a sistemului de control intern va permite formularea unei opinii cu privire la modul în care acestea funcționează, în conformitate cu reglementările și procedurile stabilite de conducere, precum și identificarea zonelor în care acestea nu sunt funcționale.
Deși sistemul de control intern este relevant şi aplicabil tuturor entităților publice, modul de implementare diferă în funcție de natura și mediul entității și depinde de o serie de factori specifici, cum ar fi structura organizatorică, profilul riscurilor, mediul de activitate, dimensiunea și complexitatea activităților și sistemul de reglementare aplicabil.
În măsura în care managerul este responsabil de obiective, acesta este identificat ca fiind responsabil și de sistemul de control intern. Conducerea entității este responsabilă de conceperea și implementarea întregului sistem de control intern, asigurându-se că acesta acoperă riscurile principale, este coerent și eficient. Conducerea structurilor funcționale ale entității trebuie să elaboreze politica de control intern la nivelul compartimentelor funcționale cărora le asigură funcția de management și care depind ierarhic și funcțional de acesta.
Responsabilul financiar are responsabilitatea sistemului de control intern în ceea ce privește procesele contabile și financiare. În același timp, directorul financiar trebuie să asigure un dialog permanent cu toți factorii implicați în proces pentru definirea politicii de control. Restul personalului implementează măsurile de control intern stabilite de management.
Auditul intern evaluează periodic dispozitivul de control intern și propune, dacă este cazul, măsuri de îmbunătățire a procesului pentru o gestionare mai bună a riscurilor și deci pentru atingerea obiectivelor.
Auditul intern nu se interferează cu gestionarea din partea managerului. Pentru a-și menține obiectivitatea, auditorul nu are autoritate ierarhică asupra managerului și nu trebuie implicat în elaborarea procedurilor auditate. Specificul controlului intern poate fi apreciat de auditul intern sub trei aspecte:
a) dimensiunea culturală, auditorul intern pentru a aprecia controlul intern asupra activității pe care o auditează trebuie să se implice în cadrul cultural al domeniului auditat.
b) dimensiunea universală, presupune că, controlul intern este extins asupra tuturor activităților entității, este construit cu aceleași dispozitive și apreciat cu aceleași instrumente și metode în toate domeniile.
c) dimensiunea relativă, asigură că, controlul intern nu este un scop în sine, ci are o aplicare relativă fiind proprietatea conducerii entității.
Evaluarea inițială a controlului intern de către auditul public intern are în vedere riscurile asociate activităților/acțiunilor audiabile și presupune identificarea şi analiza controalelor interne implementate de entitate pentru gestionarea acestor riscuri cu scopul de a descoperi eventualele zone în care există semnale că acesta nu există, nu funcționează sau funcționează neadecvat.
Auditul intern are ca principală responsabilitate evaluarea eficacității dispozitivului de control intern din entitatea publică pe baza analizelor și evaluărilor efectuate. Evaluarea controlului intern se realizează pe baza analizei documentelor și informațiilor colectate existente la Dosarul permanent, precum şi prin analiza procedurilor de lucru sau cu ajutorul Chestionarului de control intern.
La evaluarea eficacității proceselor de control intern auditorii interni au în vedere următoarele elemente:
a) activitățile de audit planificate a fi realizate şi informațiile adunate în cadrul evaluărilor efectuate au scos în evidență deficiențe sau puncte slabe semnificative în funcționarea controlului intern;
b) entitatea publică a implementat dispozitive de control intern sau a îmbunătățit funcționarea activităților după identificarea deficiențelor sau punctelor slabe;
c) deficiențele sau punctele slabe și consecințele lor sunt generalizate și determină un nivel ridicat al riscului. În vederea încadrării gradului de funcționare a controlului intern pe niveluri de funcționare auditorii interni identifică și stabilesc criterii de evaluare. Evaluarea inițială a controlului intern presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) determinarea modalităților de funcționare a fiecărei activități/acțiuni identificate;
b) stabilirea controalelor interne așteptate pentru fiecare activitate/acțiune și risc identificat;
c) identificarea controalelor interne existente, pe baza Chestionarului de control intern şi a documentelor colectate;
d) stabilirea conformității controlului intern.
Stabilirea conformității sistemului de control intern are în vedere riscurile asociate activităților/acțiunilor auditabile și presupune identificarea și analiza controalelor interne implementate de entitate pentru gestionarea acestor riscuri cu scopul de a descoperi eventualele zone în care există semnale că acesta nu există, nu funcționează sau funcționează neadecvat. Aceasta prezintă sintetic rezultatul evaluării inițiale a controlului intern pentru fiecare activitate/acțiune auditabilă. Pentru evaluarea inițială a controlului intern se utilizează o scală, pe 3 niveluri, astfel: control intern conform, control intern parțial conform și control intern neconform.

27.05.2016


 

Centralizarea unitară a informațiilor referitoare la dezvoltarea Sistemului de Control Intern Managerial

Controlul intern este ansamblul elementelor unei organizații (inclusiv resursele, sistemele, procesele, cultura, structura și sarcinile) care, în mod colectiv, îi ajută pe angajați să realizeze obiectivele entităţii publice, grupate în trei categorii: eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiei interne şi externe; respectarea legilor, regulamentelor şi politicilor interne.

Sistemul de control intern managerial al oricărei entităţi publice operează cu o diversitate de procedee, mijloace, acţiuni, dispoziţii, care privesc toate aspectele legate de activităţile entităţii, fiind stabilite şi implementate de conducerea acesteia pentru a-i permite deţinerea unui bun control asupra funcţionării în ansamblul ei, precum şi a fiecărei activităţi/operaţiuni în parte.

Instrumentarul de control intern managerial poate fi clasificat în şase grupe mari: obiective, mijloace, sistem informaţional, organizare, proceduri, control. Proiectarea și implementarea unui sistem de control intern managerial viabil sunt influențate și determinate de factori esențiali pentru o entitate publică.

Pentru o implementare corespunzătoare, sistemul de control intern trebuie adaptat la dimensiunea entității, complexitatea şi mediul specific al acesteia, în vederea atingerii indicatorilor de performanță și de rezultat doriți. Reglementarea activității și realizarea unui management eficient presupune implicarea tuturor nivelurilor de conducere şi tuturor activităţilor/operaţiunilor în procesul de implementare SCIM, utilizarea aceluiași “instrumentar“ în toate entităţile publice.

Prin organizarea Sistemului de Control Intern Managerial se obține atingerea obiectivelor unei entități publice, obiective cu privire la: eficacitatea şi eficienţa funcţionării, protejarea resurselor entităţii publice de utilizare inadecvată sau de pierderi, identificarea şi gestionarea pasivelor, fiabilitatea informaţiilor externe şi interne, conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne.

Construirea unui sistem de control intern managerial solid este un proces de durată, care necesită eforturi importante din partea întregului personal al entităţii, şi în mod deosebit din partea angajaţilor cu funcţii de conducere. Controlul intern managerial este în responsabilitatea conducătorilor, care au obligația de a-l defini, proiecta, implementa şi de a-l perfecţiona continuu. Standardele de control intern managerial au scopul de a crea un model de control uniform și coerent care să permită comparații între entități de același fel sau în cadrul aceleiași entități, la momente diferite și care să facă posibilă evidențierea rezultatelor entității și evoluției sale.

Eficiența activității unei entități este reflectată de gradul de implementare a sistemului de control intern raportat semestrial prin situația centralizatoare privind dezvoltarea SCIM. Conducătorii entităților publice au obligativitatea raportării semestriale și anuale către entitatea ierarhic superioară și aceasta către Secretariatul General al Guvernului care centralizează la nivel național stadiul implementării și aplicării Sistemului de Control Intern Managerial.

Prin procedura standard de raportare operațiunea ar fi un procedeu greu de realizat și care necesită timp, de aceea, platforma „Soluția e – S.C.I./M.” oferă posibilitatea realizării, și centralizării anexelor specifice raportării gradului de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial. De asemenea, platforma „Soluția e-S.C.I./M.” funcționează pe toate nivelele ierarhice, pentru Entitățile subordonate ierarhic, Entitățile ierarhic superioare și Entitățile responsabile cu centralizarea datelor.


 

Soluții mobile pentru afaceri – creșterea eficienței activității unei companii

Ritmul accelerat de adopție și conversie către mobilitate a dictat schimbări importante inclusiv în mediul de afaceri, o aplicație mobilă de business având capacitatea de a eficientiza productivitatea companiilor cu cel puțin 35%.

Cuvântul cheie care a dictat această tendință în piață este eficiența – nevoia tot mai mare de o gestiune rapidă, oricând și de oriunde, a obligațiilor  de zi cu zi. De altfel, în 2015, utilizarea de telefoane tip smart a crescut cu 43%, iar până în 2020, media la nivel mondial va fi de 1,5 dispozitive mobile pe cap de locuitor.

2 din 3 utilizatori de aplicații mobile de business spun că acestea îi ajută să lucreze mai rapid și astfel devin mult mai eficienți. Mai mult, în următorii patru ani, numărul companiilor din România care vor implementa o soluție mobilă de business va crește de 3,5 ori.

În prezent tot mai multe companii implementează astfel de aplicații, mai ales cele care activează în industrii precum: service/mentenanță echipamente, logistică, distribuție, construcții, prestare servicii.

Dezvoltarea unei aplicații mobile înseamnă cel mai adesea nenumărate linii de cod, cel puțin câteva săptămâni şi o investiție de câteva mii de euro. Există însă şi o cale mai simplă.

Pentru începători, dezvoltarea unei aplicații mobile trebuie să fie o adevărată corvoadă. Nu doar că e nevoie de timp, de regulă câteva săptămâni dacă nu e vorba despre vreo aplicație foarte complexă pentru iPhone sau pentru telefoane mobile inteligente cu sistem de operare Android, dar şi de o investiție deloc neglijabilă de câteva mii de euro şi, cel mai important, de o minimă înclinație spre scrierea de linii de cod. Pentru un antreprenor barierele ar putea fi totuși depășite, dar când inițiativa dezvoltării unei aplicații aparține unei companii al cărei domeniu de activitate nu are legătură cu tehnologia lucrurile se complică.

Boomul industriei de aplicații mobile din toată lumea în ultima perioadă a dus însă la apariția unor platforme care să ofere practic o scurtătură pentru dezvoltarea complicată a unei aplicații, prin unelte care elimină liniile de cod din ecuație şi dau voie şi celor cu aptitudini tehnice mai reduse să își încerce norocul în domeniu.

Majoritatea se adresează creației de aplicații pentru consumatorii finali, cel mai adesea de divertisment, dar deja se conturează o întreagă industrie şi pe seama aplicațiilor pentru sectorul de business, cu platforme precum Bizness Apps, AppMakr, Appscend, Red Foundry sau Touch Studios. Una dintre ele a pornit chiar din România, unde, „ca şi în Europa de Sud-Est în general, piața aplicațiilor mobile este în primele etape de dezvoltare, cu bugete încă relativ mici şi o înțelegere a modelului de business la care se mai poate lucra„.

Platforma „Soluția e-S.C.I./M.”, dezvoltată de compania noastră, poate fi accesată și pe terminalele mobile, structura sa modulară permițând utilizarea acesteia la capacitate integrală. Soluția e-S.C.I./M. poate fi accesată la adresa www.e-scim.ro.


 

Armonizarea controlului financiar public intern cu Aquis-ul Comunitar

Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi și obligații asumate de statele membre ale Uniunii Europene, normelor juridice ce reglementează activitatea Comunităților Europene instituțiilor UE, acțiunile și politicile comunitare.

Acquis-ul comunitar constă în:

- conținutul, principiile și obiectivele politice cuprinse în tratatele originare și în cele ulterioare ale Comunității Europene;

- legislația adoptată de către instituțiile UE pentru punerea în practică a prevederilor tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii și recomandări);

- jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene;

- declarațiile și rezoluțiile adoptate în cadrul UE;

- acordurile internaționale la care Comunitatea Europeană este parte, precum și cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea desfășurată;

- acțiuni comune, poziții comune, convenții semnate, rezoluții, declarații și alte acte adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comune și al cooperării din domeniul justiției și afacerilor externe.

 

Influența Acquis-ului comunitar asupra Controlului Financiar Public Intern se bazează în cea mai mare parte pe principii de control financiar public intern, acceptate la nivel internaţional și care trebuie transpuse în sistemele de control și audit din întregul sistem public al țărilor membre.

 

Conform Cărții Galbene a Comisiei Europene ”Bine ați venit în lumea CFPI”, controlul intern modern este orientat spre transparență, responsabilități clare, metodologie și standarde armonizate cu acquis-ul comunitar. Transparența reprezintă manifestarea principiului de guvernare care ține de responsabilitatea pe care societatea civilă a desemnat-o/atribuit-o administrației statului pentru a crește veniturile și a efectua cheltuieli în numele/interesul său.

Transparența presupune că deciziile luate şi implementarea acestora este în concordanţă cu regulile şi normele existente, implicând circulaţia liberă a informaţiei şi disponibilitatea acesteia celor care sunt vizaţi de deciziile în cauză şi implementarea acestora. Informaţia este comprehensivă şi furnizată în forme şi prin mijloace uşor inteligibile.

Cartea Galbenă precizează:

 

”Țările care au primit statutul de țară candidată în cadrul Uniunii Europene intră în negociere privind un număr de capitole care vizează transpunerea acquis-ului comunitar al UE în legislația națională a țării respective. Capitolul 32 (fostul capitol 28) al acquis-ului comunitar constă în trei elemente: Control financiar public intern (CFPI), Auditul Extern și Protejarea intereselor financiare ale UE/ lupta împotriva fraudei. În calitate de Stat Membru, au libertatea de a face propriile aranjamente în domeniul controlului resurselor bugetare naționale. Cu toate acestea, gestionarea și controlul fondurilor europene sunt supuse unor reglementări specifice ale UE care trebuie implementate de Țările Candidate. Deoarece negocierile cu țările candidate au început în jurul anului 2000, CFPI și auditul extern au fost considerate ca fiind acquis soft, respectiv faptul că nu există legislație specifică a UE pe aceste teme. Cu toate acestea, instituțiile europene (Consiliul European, Parlamentul European, Curtea de Conturi Europeană și Comisia Europeană) au convenit ca în acest Capitol, Țările Candidate să realizeze reforma sistemelor de control public intern și a auditului extern, astfel încât să urmărească și să implementeze standardele internaționale ale UE și cele mai bune practici.”

 

Ca principiu, Controlul Financiar Public Intern este un model cadru de preaderare, pe care fiecare țară îl poate dezvolta în funcție de cultura proprie, respectând însă buna practică în domeniul managementului administrației publice. Trebuie avut în vedere faptul că Tratatul de Aderare este un tratat de loialitate și se presupune că țările integrate în UE respectă negocierile și pun accent pe administrația publică națională, care reprezintă o problemă de interes comun.

Aceeași Carte Galbenă, definește CFPI în baza a 3 elemente/piloni:

a) răspunderea managerială (pentru introducerea sistemelor de management financiar și control/control managerial);

b) auditul intern independent funcțional (introducerea auditului intern în entitățile publice);
c) unitate centrală de armonizare (UCA) pentru dezvoltarea metodologiilor și standardelor referitoare la primele două elemente (răspunderea managerială și auditul intern).

În vederea implementării CFPI, trebuie luate în considerare următoarele etape: conceptualizarea (transpunerea teoriei în concepte), dezvoltarea cadrului organizațional, dezvoltarea cadrului legal și stabilirea unei politici de dezvoltare a personalului. În practică, aceste etape sunt legate între ele, iar experiența arată că implementarea CFPI începe imediat ce conceptul a fost agreat în țara respectivă.

 

Așa cum se precizează și în literatura de specialitate, sarcinile unei unități centrale de armonizare trebuie să fie următoarele:

- de a realiza politica în domeniul controlului intern (documentul de strategie CFPI);
- de a face analiza comparativă a cadrului de control intern cu standardele internaționale relevante;
- de a elabora legislația și regulamentele în domeniu, conform politicii stabilite;
- de a coordona instruirea managerilor, auditorilor interni și a controlorilor financiari;

După ce acest stadiu inițial a fost îndeplinit, atenția celor care lucrează în cadrul unității centrale de armonizare trebuie concentrată către urmărirea modului în care operează noile sisteme și structuri, consolidarea capacităților interne și externe existente, în vederea sprijinirii dezvoltării continue a profesiei de auditor public intern și menținerea unei atitudini pozitive din partea managerilor pentru un management financiar sănătos, precum și continuarea dezvoltării standardelor de control intern managerial în sectorul public.


 

Risc, cost, valoare – factorii de stabilitate ai unei entități

Sistemul de Control Intern Managerial este obligatoriu în cadrul unei entități publice, obiectivul acestuia fiind acela de a furniza o asigurare rezonabilă în legătură cu:

1.  respectarea regulilor interne şi externe;

2. atingerea obiectivelor într-un mod economic, eficient şi eficace;

3. protejarea bunurilor şi informaţiilor;

4. prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor;

5. respectarea standardelor în ceea ce priveşte calitatea documentelor;

6. producerea în timp util de informaţii de încredere referitoare la segmentul financiar şi de management;

7. creşterea performanţei organizaţionale.

 

Controlul intern managerial este un proces dinamic care se adaptează continuu la modificările cu care se confruntă o entitate, cu implicarea directă a conducerii şi personalului de la toate nivelurile acesteia, in identificarea și tratarea riscurilor, proces care garantează realizarea obiectivelor stabilite. Indiferent de natura sau mărimea entității, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern managerial corespunzător sunt legate de aplicarea unor bune practici, prin monitorizarea, evaluarea, adaptarea şi actualizarea continuă a implementării acestora.

O componentă primordială a sistemului de control intern managerial este managementul riscurilor,  scopul gestionării riscului entității fiind acela de a permite conducerii unei entități să identifice elementul de nesiguranţă privind atingerea obiectivelor stabilite şi adoptarea acțiunilor care să îi limiteze efectele și să ofere oportunitatea de a spori capacitatea de adăugare de valoare, sau, în termeni utilizați în sectorul public, de a pune la dispoziția cetățenilor servicii mai eficiente, economice şi eficace şi de a promova valori cum ar fi echitatea şi dreptatea.

Totalitatea modalităților prin care se încearcă reducerea efectului pe care îl au riscurile asupra unui proiect sau asupra unei organizații. Această etapă urmează abia după ce a fost efectuată analiza riscurilor.

Există patru etape esențiale în managementul riscurilor:

1. identificarea riscurilor;

2. evaluarea prin prisma impactului și probabilității;

3. clasarea riscurilor în funcție de nivelul de expunere al acestora;

4. stabilirea acțiunilor ce trebuie întreprinse pentru limitarea efectelor riscurilor;

5. revizia riscurilor.

 

Din perspectiva limitării efectelor riscului pot fi avute în vedere patru tipuri de răspunsuri la risc: transfer, toleranţă, tratare sau monitorizare. Dintre acestea, tratarea riscurilor prin controalele interne este cea mai relevantă; controalele adecvate care pot fi introduse pentru a evita riscurile pot fi de depistare sau de prevenire.

 

Având în vedere evenimentele economice din ultimii ani, cea mai importantă provocare va fi ca entitățile/organizațiile să găsească echilibrul între risc, costuri și performanță, în condițiile în care un beneficiu semnificativ este de a avea cât mai multe rezultate cu resursele disponibile, proces care presupune gestionarea riscurilor cheie cu care se confruntă entitățile.

 

Listă de întrebări ale căror răspunsuri pot să determine echilibrarea riscului

RISC: – Înțelege managementul entității riscurile cu care se confruntă? – Cunoaște riscurile cheie? – Se raportează managementului riscurile cheie? – Se acceptă nivelul corect de risc? – Se cunoaște dacă riscurile proprii se gestionează corespunzător? – Există un document specific referitor la risc (registru) ?

COST: – Se concentrează atenția pe riscurile semnificative? – Există riscuri care se dublează, se suprapun? – Sunt utilizate controale automate sau controale manuale? – Există combinația necesară de competențe corespunzătoare atinse prin costuri corecte? – Este optimizată utilizarea tehnologiei pentru gestionarea riscurilor?
VALOARE: – Riscurile asumate corespund obiectivelor strategice stabilite? – Se obțin beneficii corespunzătoare în investițiile riscante realizate? – Urmare procesului de gestionare a riscului se obțin soluții de îmbunătățire? – Gestionarea riscului ajută la un progres mai rapid sau la o încetinire a activității?

 

27.05.2016


 

Practici europene și propuneri IT&C pentru eliminarea birocrației din administrația publică din România

Reprezentanți ai autorităților centrale, ai organizațiilor din domeniul IT&C și ai instituțiilor de specialitate și experți străini în e-guvernare au participat la o conferință-dezbatere cu scopul de a găsi soluții de îmbunătățire a activității administrației publice în folosul cetățenilor și diminuarea birocrație. Evenimentul a avut loc în București, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică și a fost organizat de Asociația pentru Dezvoltarea Societății Informaţionale (ADSI).

Tema propusă de organizatorul principal a fost „Chief Information & Innovation Office. Pentru eliminarea birocrației în România. În avantajul cetățenilor” și a generat o analiză critică a stadiului real al reformei în administrația publică prin implementarea soluțiilor de e-guvernare.

Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, dl. Marius Bostan, participant la conferință, a declarat: “Îmbunătățirea continuă a guvernanței digitale ne preocupă și, în ministere, sunt grupuri de lucruri care studiază aceste probleme. Atât timp cât fuzionăm și facem interoperabilitate, nevoia de securitate cibernetică crește. Odată cu avansul tehnologic, apar și posibilitățile de a folosi această tehnologie în sens negativ. Cum putem face această balanță să funcționeze: nevoia de a ne proteja datele, proprietățile versus nevoia de a afla, de a cunoaște, de a utiliza toate avansurile tehnologice? Inițiativa noastră de a aduce cât mai repede Legea securității cibernetice creează un cadru general fără a atenta la proprietatea individuală a cetățeanului”.

Soluția propusă și susținută de specialiștii din domeniul IT&C și din instituțiilor de specialitate este înființarea unui birou de tip Chief Information Office, o nouă structură, concepută în spiritul Agendei Digitale pentru Europa 2020, care va avea un rol de inovare continuă a modului de funcţionare și coordonare a sistemelor de guvernare, prin asigurarea interoperabilității și securității acestora.

Această structură este funcțională în state dezvoltate, precum Austria, rolul și misiunea sa fiind exemplificate sub aspectele cele mai importante de prof. Dr Reinhard Posch, Chief Information Office în Guvernul federal austriac.

Cred că, în acest moment, strategia de a satisface mai întâi nevoile primare ale cetățenilor trebuie să țină cont de unde se găsește România și de ce instrumente are nevoie. Eu, în clipa asta, consider că unul din marile challenge-uri este că toți cetățenii României să beneficieze în mod unitar, în toate domeniile, de acces electronic la informații. În al doilea rând, și asta se poate rezolva extrem de simplu, vorbim despre reutilizarea informației și să nu mai pun pe nimeni să aducă hârtie. Avem posibilitatea să creăm un program, dar trebuie legiferat obligatoriu. Dacă nu legiferăm, nu facem nimic. Un efort mare ar fi ca toată clasa politică, Parlamentul, să înțeleagă că un set de măsuri ar trebui legiferat și pus ca în Constituție — nu se schimbă decât prin referendum. Atunci cred avem o șansă să schimbăm ceva“, a afirmat directorul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Marcel Opriș.

În cadrul conferinței, participanţii au prezentat utilitatea noii structuri din diverse puncte de vedere, cu exemple privind modul de implementare din Republica Moldova și au pus în evidență efectele asupra securității sistemelor cibernetice, a informațiilor conținute, a interfeței cu cetățeanul și a capabilităţii de a răspunde nevoilor acestuia.

De asemenea, în finalul dezbaterii, toți cei prezenți au convenit ca principalele puncte de vedere exprimate să facă obiectul unui Policy Paper redactat de ADSI și contrasemnat de reprezentanții organizaților IT&C și ale instituțiilor publice implicate, ce va fi transmis apoi Primului Ministru.


 

Soluția e-S.C.I./M

În perioada 16 – 19 Februarie 2014 echipa Control Arhisoft Management a participat la cea de-a XVII – a Ediție a adunării Generale a asociației Comunelor din România. În cadrul evenimentului compania a lansat primul produs software dezvoltat în vederea implementării sistemului de Control Intern Managerial în entitățile publice. Aplicația e-S.C.I./M asigură optimizarea tuturor proceselor de management si administrative specifice domeniului de activitate al companiei.


 

Noutati

Începând cu luna august 2014, Control Arhisoft Management își va îmbunătăți portofoliul de activități, dezvoltând, pe lângă aplicații software, și un departament care oferă servicii de producție publicitară, branding, marketing, producție video și producție Motion Picture Design.

Noi oferim soluții inovatoare pentru realizarea machetelor materialelor promoționale (broșuri, cataloage, reviste, fluturași) necesare în dezvoltarea și promovarea companiilor și a conceptului grafic.

Prin utilizarea unor tehnologii avansate în realizarea serviciilor de branding, a spoturilor publicitare și a clipurilor video clienții noștri pot avea o imagine corectă a proiectului în lucru înainte de finalizare.

Soluțiile oferite clienților noștri, simple sau complexe, sunt soluții unice, ce pot fi adaptate financiar potențialului fiecărui client.